Origini

Știti de unde vine numele de Berceni? Ei bine, o ceată de husari condusă de contele Miklós Bercsényi s-a oprit și stabilit o scurtă perioadă în sudul Bucureștiului. Zona a primit astfel numele contelui.

Călătorind în timp şi spaţiu prin cartierul Berceni

Să ne oprim preţ de câteva minute din tumultul de zi cu zi şi, folosindu-ne de imaginaţie, să ne plimbăm puţin prin Bucureştiul secolelor XIX-XX. Ca orice turişti responsabili, vom avea în mână o hartă ca să ne putem orienta mai uşor în vremurile de odinioară ale zonei Berceni. Astfel, vom face cunoştinţă cu câteva dintre cele mai emblematice puncte ale cartierului şi ale împrejurimilor sale.
continuarea aici

Străzi cu povești în cartierul Berceni

La sfârşit de secol XIX – început de secol XX, la bifurcarea Şoselelor Olteniţei şi Giurgiului apare satul Şerban Vodă care, treptat, va fi integrat în oraşul Bucureşti, fiind cunoscut astăzi drept parte a cartierului Berceni. Extinderea zonei porneşte din perimetrul dintre Şoseaua Olteniţei şi Calea Piscului (aproape de staţia de metrou Constantin Brâncoveanu).

Mai jos vă facem cunoștintă cu poveștile câtora dintre primele străzi ale acestei zone: aici

Povestea Mănăstirii Văcăreşti

Data viitoare când mergi în Sun Plaza de la Piaţa Sudului te invit să-ţi imaginezi următoarea poveste:

A fost odată ca niciodată o mănăstire frumoasă cum nu s-a mai văzut până atunci în creştinătatea ortodoxă răsăriteană. Aceasta purta numele de Mănăstirea Văcăreşti şi îşi începea istoria în anul 1716, la marginea de sud-est a Bucureştiului, acolo unde se sfârşeşte Calea Văcăreşti.

continuarea aici

Pe strada Mărţişor, odinioară

Strada Mărţişor pornea, în nord, din mahalaua Cărămidarilor (astăzi Parcul Tineretului) şi cobora pe Dealul Piscului (unde se află astăzi Sala Polivalentă) până în sud la Calea Văcăreşti, în faţa mănăstirii Văcăreşti (fostă închisoare, astăzi complexul comercial Sun Plaza de la Piaţa Sudului). Mahalaua din Dealul Mărţişor (denumit înainte Dealul Măicăneştilor) aparţinea vetrei Mănăstirii Văcăreşti, fiind acoperită de plantaţii de viţă de vie până când acestea au fost lovite de filoxerie în preajma sfârşitului de secol XIX. În primele decenii ale secolului XX, în urma parcelării terenurilor, din ce în ce mai multe familii de muncitori îşi construiesc treptat case aici, contribuind astfel la extinderea progresivă a Bucureştiului.

continuarea aici