La sfârşit de secol XIX – început de secol XX, la bifurcarea Şoselelor Olteniţei şi Giurgiului apare satul Şerban Vodă care, treptat, va fi integrat în oraşul Bucureşti, fiind cunoscut astăzi drept parte a cartierului Berceni. Extinderea zonei porneşte din perimetrul dintre Şoseaua Olteniţei şi Calea Piscului (aproape de staţia de metrou Constantin Brâncoveanu).
Mai jos vă facem cunoștintă cu poveștile câtora dintre primele străzi ale acestei zone:
Strada Puţul cu Tei – la începutul secolului XX, când această zonă era mai degrabă pustie, la o răscruce de drumuri se afla o cruce mare de piatră, asemănătoare celor de hotar, lângă care se găseau un puţ şi un tei. Odinioară, exista obiceiul ca la răspântii să se construiască o fântână, să se planteze un copac şi să se ridice o cruce cu numele ctitorilor fântânii. Astfel, călătorii se opreau să se odihnească la umbra copacului, beau apă şi se închinau în faţa crucii înainte de plecare pentru ca Dumnezeu să le călăuzească drumul.
Strada Anton Colorian – denumită după unul dintre primii proprietari de terenuri din satul Şerban Vodă, care, odată cu filoxeria ce loveşte plantaţiile de viţă de vie, decide să îşi parceleze proprietăţile ce se întindeau în perimetrul dintre cu Şoseaua Olteniţei şi Calea Piscului. Astfel, terenurile sale sunt împărţite în loturi şi vândute în rate la preţuri modeste şi fără dobândă către oamenii care doreau să se stabilească aici. Anton Colorian a fost unul dintre cei care au pus bazele dezvoltării edilitare, sociale şi culturale în satul Şerban Vodă.
Strada Radului – poartă numele fiului lui Anton Colorian. Radu Colorian, de profesie avocat, realizează o monografie a cartierului Şerban Vodă, contribuind astfel la păstrarea memoriei acţiunilor edilitare întreprinse de tatăl său şi de ceilalţi oameni de seamă pentru dezvoltarea acestei zone.
Strada Duminicii – denumită iniţial strada Dominic, după numele fiului lui Barbu Păltineanu, unul dintre primii proprietari de terenuri din satul Şerban Vodă care, alături de cumnatul său Anton Colorian, şi-a oferit spre vânzare loturi din pământurile sale, contribuind astfel la extinderea acestei zone. Dominic fiind un nume neobişnuit pentru localnici, strada a căpătat ulterior numele de Duminicii.
Strada Ilie Opriş –Ilie Opriş, ardelean originar de la Ocna Sibiului, stabilit în satul Şerban Vodă lucrând ca administrator al parcelării terenurilor lui Anton Colorian, a contribuit semnificativ în dezvoltarea edilitară a zonei prin gestionarea activităţilor de vânzare a loturilor de pământ către noii proprietari veniţi din împrejurimile Bucureştiului.
Strada Stoian Militaru – provine de la numele unuia dintre angajaţii lui Ilie Opriş care a ajutat la măsurarea loturilor de la prima parcelare, din preajma lui 1900. Porecla „militaru” i-a fost atribuită deoarece era veteran din Războiul de Independenţă de la 1877-1878. Legenda spune că, întrebat care stradă doreşte să îi poarte numele, Stoian Militaru a răspuns „cea mai lungă!”, fapt pentru care cea mai întinsă stradă din acest perimetru a căpătat numele său şi aşa a rămas până în zilele noastre.
Mai multe despre istoria cartierului vă invităm să descoperiţi la Zilele Străzii Mărţişor, pe 29 şi 30 martie la Casa Memorială Tudor Arghezi – Mărţişor!

Sursa foto: Planul Orașului București cu indicatorul alfabetic al străzilor, ediția 1926, Editura Librăriei Union
Autor: Andreea Romeghe
Informaţiile au la bază următoarele surse, pe care vă invităm să le consultaţi:
Florin Dobrescu – Despre cartierul pe care s-a întemeiat cartierul Bellu şi legăturile sale cu Bucureştii de altădată, revista Biblioteca Bucureştilor, anul III, nr. 10
Florin Dobrescu – O privire asupra evoluţiei şi organizării administrative ale cartierului Şerban Vodă – Bellu, revista Biblioteca Bucureştilor, anul IV, nr. 3
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.